Atelier traditional de orfevrarie

Cadelnite

Cadelnita Manstirea Putna ciocanita si cizelata, cu postament treflat
Cadelnita biserica Sf-Nicolae - Campina, ciocanita si cizelata cu postament in cruce
Cadelnita ciocanita si cizelata cu postament treflat Parohia Dabuleni
Cadelnita Manstirea Lainici ciocanita si cizelata cu postament treflat

Cadelnita sau catuia, tamaierul sau tamaietoarea

Acesta este un recipient mic de metal legat de lantisoare care se unesc sus intr-un maner fiind folosita la cadirile sau tamaierile prevazute de tipic in randuieleile Sfintelor Slujbe.

Intrebuintarea cadelnitei in serviciul liturgic este tot atat de veche ca si folosirea tamaiei si a cadirilor, pe care cultul crestin le-a mostenit din cultul Vechiului Testament. Despre tamaietoare (vase cu tamaie pentru cadit) amintesc, in secolul al IV-lea, pelerina Egeria, Sfantul Efrem Sirul, Sfantul Ambrozie, Constitutiile Apostolice s.a.

Cele dintai candelute folosite de crestini erau insa simple catui din pamant (argila, ceramica) ori din metal, cu sau fara maner, asa cum se folosesc pana astazi la tara, de catre unii preoti de enorie, la serviciile funebre oficiate in afara biserici(in case, la morminte etc.) oricum sunt catuile cu maner scurte, folosite inca in unele manastiri de maici la anumite cadiri sau procesiuni.

Dupa pacea bisericii, ele au continuat sa-si pastreze vechea forma dar se confectiona din materiale mai de pret astfel, dupa cronica anonima, imparatul Istinain ar fi daruit bisericii Sfanta Sofia din Bizant, zidita de el, numai putin de 30 de cadelnite facute in intregime din aur si impodobite cu pietre scumpe. Spre sfarsitul secolului al VI-lea imparatul Chosroes II al persilor a daruit bisericii Sf. Serghie din Ierusalim, intre altele o cadelnita de aur, iar la biserica Vlachernelor ( a vlahilor) din Constantinopol, imparatii insisi luau cu propriile maini si puneau pe tamaie in cadelnite. Forma de astazi a cadelnitei, ar data dupa unii liturghisti aproximativ din secolul al XII-lea . Dupa patriarhul Gherman al Constantinopolului (secolul al VIII-lea), cadelnita simbolizeaza omenitatea Mantuitorului, focul simbolizeaza divinitatea, iar fumul de tamaie simbolizeaza mireasma duhului sfant. Dupa o alta interpretare din talcuirea liturgica a tibuita lui Gherman, causul catuii(cadelnitei) reprezinta pantecele feciorelnic al Maicii Domnului, care a purtat intr-insul pe Carbunele cel Dumnezeiesc, Hristos, precum si colimvitra Sfantului Botez, care cuprinde Carbunele focului dumnezeiesc al Sfantului Duh.Totodata, cadelnita aminteste si altarul tamaierii din Cortul Marturiei si apoi din Templu, pe care se aducea lui Dumnezeu jertfa neintrerupta de tamaie (Iesire 30, 1-8 si Evrei 9, 4).

Atunci cand sunt lucrate artistic, pe fetele catuii (cadelnitelor) se graveaza figuri de plante si de animale) simbolizand prin aceasta ca natura intreaga inalta lui Dumnezeu rugaciuni de lauda impreuna cu oamenii.

Inapoi la obiecte bisericesti